Sa ne schimbam vesmintele

A trecut si iarna asta. Oricat ar vrea ea sa mai ramana, nu mai are putere. Asa ca dragilor, va invit la schimbare de ton.

Mai este putin si vom sarbatori Pastele. Cand eram acasa,copil, aceasta era cea mai frumoasa sarbatoare. Totdeauna mama imi cumpara ceva nou de imbracat. Suntem trei frati si toti primeam cate ceva.  Parintii imi cumparau o fustita, de obicei plisata, pentru ca asa era moda, o bluzita si totdeauna o pereche de pantofi de lac . La pantofi asortam sosete trei sferturi,albe cu dantela. Doamne, ce fericita eram! Abia asteptam ziua cand mergeam la biserica sa ne impartasim, pentru ca atunci ne imbracam cu lucrurile noi. Mama se ducea la bunica la Rucar si facea niste covrigi speciali si mancam cu o placere de nedescris. Ai mei nu cumparau niciodata prajiturile pentru sarbatori. Toate erau facute in casa. Era la fel ca in povesti. Mirosea a toate bunatatile de iti ploua in gura . Dar nu aveai voie sa mananci decat dupa ce veneai de la biserica. Era frumoasa copilaria atunci. Nu erau atatea programe la televizor, ale noastre erau toate dealurile si culegeam flori de primava, ghiocei, brinduse, toporasi…

branduse

toporasi

Credeti ca mai cunosc copiii de acum aceste flori?