Incertitudini

De ceva timp imi tot pun o intrebare(si nu numai).

Ma tot gandesc daca noi suntem liberi cu adevarat, daca avem libertate de exprimare, daca putem sa spunem ce simtim fara sa avem repercursiuni ulterioare.

In studentie am avut o colega cu care am impartit camera de camin, pe care noi o credeam poeta pentru ca statea ore in sir cu un caiet in fata si tot scria. Mai mergea si pe la radio si facea o emisiune cu dedicatii muzicale. Noi ii respectam momentele de creatie. Si ea tot scria si noi tot spuneam bancuri cu conducatorul si ea ne alcatuia caracterizarea. Avea pentru fiecare un caiet, ca de, noi eram tineri si nelinistiti.

   Mai tarziu am aflat ca toate au fost trecute intr-o culegere „anonima nesemnata” si a fost depusa la” baietii destepti”.

Cand am aflat? La sfarsitul facultatii, cand pe lista absolventilor, domnisoara in cauza, care nu prea avea note bune pentru ca nu avea suficient timp de studiu, ca de, era poeta, era destul de sus situata, pentru ca avea 50 de sutimi bonus pentru merite deosebite.

 Am putea deschide si azi o lista cu persoane cu merite deosebite?

Teatrul saracilor

Am fost de curand la teatru.

E foarte trist, pentru suflet nu sunt bani.  Pereti scorojiti, lemnul mancat de carii, catifeaua tocita, rupta. Nimic nu mai straluceste. Totul e vechi. Bine ca mai avem actori profesionisti. In sala si pe coridoare era foarte cald. Si asta nu era prea bine. Mirosul de vechi si praf iti aduce aminte ca esti alergic si dupa putin timp trebuie sa iesi, altfel risti sa nu mai poti respira.  O actrita ne-a rugat sa uitam de griji si sa fim alaturi de ei. Si asa am facut! Dar am trecut de la o tristete la alta. Nu mai avem spatiu de vis, de speranta, de nebunie…Pana si aici sau si aici au patruns vermii si au mancat aproape tot.  Parca traiam un film de groaza, cu spatii mici , intunecate, urat mirositoare. Spectatorii parca erau stanjeniti sau asa mi se pareau mie.

Actorii se straduiau si reuseau sa ne ia putin cate putin in lumea lor. Apoi ridicam ochii si vedeam ,inghesuita , la etaj, recuzita…

Ingrozitor! Casa de vise e in suferinta. Pentru acest loc nu sunt bani. Si atunci m-am gandit ca pentru trup si suflet nu sunt bani. 

Strig ajutor pentru TEATRU !

Vine inghetul

Azi merg pe principiul „sa moara si capra vecinului”! Si nu e vorba de Trex aici. Ma bucur ca d-nul Berceanu si-a stricat frumoasa masina pe drumurile patriei. Stiu ca pentru domnia sa acest lucru nu e asa de dudreros ca pentru mine, el pocneste din degete si totul se repara, pentru ca el nu are un salariu de bugetar simplu.

 Poate daca ma gandesc bine mai am si alte bucurii din astea, dar nu vreau sa ma fortez. Un lucru va mai spun totusi, va rog sa aveti grija de voi, sa nu va obositi prea tare , sa nu va raciti, cu alte cuvinte sa fiti sanatosi dragilor ca in spital e jale…

Reforma in sanatate e pe cale sa nu mai aiba la ce sa se aplice.

Poveste trista de iarna

Acum 20 de ani era tot o zapada ca asta, dar noi eram cu siguranta mai fericiti. Nu eram asa de speriati de troienele de zapada. Pentru noi toti era un semn de puritate, de un nou inceput. Neaua cadea peste trupuri insangerate, sangele era sacrificiul suprem, era plata pentru libertate.

Urmaream cu ardoare Revolutia la televizor. Ce naivi eram! O fi fost sau nu revolutie adevarata, asta nu vom sti niciodata. Un lucru stim sigur. Multi au crezut si mai cred inca in ea. 

Le multumesc celor ce s-au jertfit pentru noi si ii rog, ca de acolo, de sus, sa ne mai ajute o data.

Senzational!

     Astazi am avut motive serioase de mandrie(???) cetateneasca. Am citit in ziarul local o informatie senzationala: municipiul nostru a fost nominalizat la gala Zece pt Romania de la Realitatea TV.

Si eu care credeam ca suntem un NV indepartat si uitat de toata lumea. Atentie la 21 dec.! Am emotii!

 Deci dragilor spuneti macar trei motive pentru care s-a putut face aceasta nominalizare.

Ne-am saturat sa cerem frumos…

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Ne-am saturaat sa cerem frumos…„, posted with vodpod

 

Vai!!!

Sunt uluita. Am auzit de un menestrel care canta la comanda politica( platita).

Nu ar fi mare lucru, dar menestrelul era sef la dosarele securitatii. El ii stie pe turnatori. Si mai am un vai! De unde avea primarul Craiovei cate 2000 Eu pentru fiecare cantec?

Sa fiu multumita?

Explodeaza oare mamaliga?

Ma bucur cand vad cata lume a iesit la vot. Trec cu vederea turismul electoral, gandindu-ma ca de asta se va ocupa cine trebuie.

 Am fost surprinsa cand a trebuit sa astept penrru a intra in sala de votare. Cand am iesit, asteptau la usa destul de multi. Sper ca au fost mobilizati de dorinta de schimbare. Chiar ca nu mai putem suporta nesimtirea! Noi suntem obligati sa luam zile libere, neplatite, si ei arunca banii cu „galeata” electorala.

afis electoral

Aveti incredere in ei!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Eu m-am cam saturat de toate discursurile. Toti au uitat de noi.

Grigore Vasiliu Birlic – Titanic Vals

Fara nici o legatura cu alegerile de acum. N-ai sa vezi asa ceva!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Grigore Vasiliu Birlic – Titanic Vals„, posted with vodpod